Testul Noack

TESTUL DE VOLATILITATE NOAK

Volatilitatea este un termen utilizat pentru a descrie ce se întâmplă cu un fluid când este încălzit până la punctul în care începe să se “evapore”. Când ajunge la o anumită temperatură, uleiul începe să piardă o parte dintre moleculele uşoare care se evaporă şi păstrează moleculele grele. Nu numai că provoacă un consum mare de ulei, dar acest proces duce şi la creşterea vâscozităţii uleiului, făcând ca acesta să circule mai greu prin circuitul de lubrifiere.

ASTM D-5800 (NOACK) este o metodă internaţională de măsurare a volatilităţii. Dezvoltat şi folosit iniţial în Europa, testul NOACK determină cât de mult pierde un ulei din greutate în timpul procesului de volatilitate.

În testul NOACK uleiul este încălzit la temperature de 150° C (302° F) pentru o oră.  Părţile uşoare ale uleiului se vor evapora, ducând la consum mărit de ulei, subţierea uleiului sau pierderea performanţelor. Testul oferă rezultatele în procente, după greutatea pierdută în timpul “volatilizării”.

Aparatura folosită pentru testul de volatilitate NOACK. În cutia gri se pune mostra de  ulei, care este apoi încălzită la 150ºC.  Deasupra mostrei de ulei se trece aer uscat,  pentru a prelua  vaporii care au rezultat din fierbere.